Beneficiari Start-Up Nation: edițiile 2017 și 2018

Edițiile 2017 și 2018 ale programului Start-Up Nation au, conform datelor publice prelucrate de beneficiari.ro, la 26 septembrie 2026, 14.129 de beneficiari, dintre care 13.854 de firme private, cu o finanțare publică totală de 2,69 mld. lei. Ediția 2017 are 7.150 de beneficiari și 1,33 mld. lei, iar ediția 2018 are 6.980 de beneficiari și 1,36 mld. lei.

Programul a acordat granturi de până la 200.000 de lei de firmă pentru firme nou-înființate. Media reală a fost aproape de plafon: circa 186.000 de lei per beneficiar în ediția 2017 și circa 195.000 de lei în ediția 2018. Contractele primei ediții s-au semnat în 2018, iar ale celei de-a doua în 2019, deci firmele respective au astăzi între 6 și 8 ani de activitate. Nu mai sunt start-up-uri: sunt firme mici, cu istoric, cu echipamente cumpărate din grant și care, între timp, au nevoie de altele.

Start-Up Nation în cifre

Câteva lămuriri despre cifre. Finanțarea publică este suma nerambursabilă contractată, în lei. Un beneficiar se numără o singură dată în cadrul unei ediții; suma beneficiarilor celor două ediții (14.130) diferă printr-o singură unitate de numărul de beneficiari distincți (14.129), deci practic nicio firmă nu a câștigat în ambele ediții. Câteva zeci de beneficiari din fiecare ediție nu apar clasificați ca firme private în date, de aceea cele două rânduri diferă puțin. Județul este cel al proiectului.

Toate proiectele sunt încheiate: niciun beneficiar Start-Up Nation 2017 sau 2018 nu mai apare cu proiect în implementare. Asta nu scade valoarea listei; o schimbă doar. Nu mai vinzi către un proiect aflat în derulare, ci către o firmă stabilă care și-a dovedit capacitatea de a duce la capăt o finanțare.

Două ediții, două hărți diferite

Cel mai interesant lucru din date este cât de diferit arată cele două ediții pe județe.

În ediția 2017, beneficiarii s-au concentrat în marile centre economice: Cluj (972 de beneficiari, 184,2 mil. lei) și București (922 de beneficiari, 166,0 mil. lei) adună împreună peste un sfert din toți beneficiarii ediției. Urmează la mare distanță Timiș (289), Ilfov (267), Iași (235), Bihor (222) și Dolj (221).

În ediția 2018, harta se răstoarnă. Primele locuri sunt ocupate de Dolj (382 de beneficiari, 74,8 mil. lei), Bihor (374), Bistrița-Năsăud (364), Argeș (342) și Prahova (339). Sălaj apare cu 267 de beneficiari, Maramureș cu 259, Constanța cu 257. Clujul coboară la 138 de beneficiari, iar Bucureștiul la 123. Bistrița-Năsăud, un județ mic, are în 2018 de patru ori mai mulți beneficiari decât în 2017.

Datele nu spun de ce s-a întâmplat asta; condițiile și modul de selecție au variat de la o ediție la alta. Pentru cine folosește lista, consecința contează: dacă vinzi în Oltenia, Crișana sau nordul Transilvaniei, ediția 2018 îți dă o densitate de firme mult mai mare; dacă lucrezi în Cluj sau București, ediția 2017 e cea relevantă. Vezi distribuția completă pe pagina Start-Up Nation 2017 și pe pagina Start-Up Nation 2018.

Ce fac firmele Start-Up Nation: domenii de activitate

Și profilul de activitate diferă între ediții, chiar dacă primul loc rămâne același.

Industria prelucrătoare domină ambele ediții: 3.367 de firme în total, cu 643,3 mil. lei. În această secțiune intră, de exemplu, ateliere de tâmplărie, confecții, prelucrarea metalelor, tipografii, mică producție alimentară, adică tipul de firmă care folosește de regulă grantul pentru utilaje.

Diferența apare mai jos în clasament. Ediția 2017 are un profil de servicii calificate: 653 de firme de servicii profesionale, 421 din sănătate (cabinete, clinici mici) și 341 din IT. Ediția 2018 este mai orientată spre servicii locale și meserii: 583 de firme de construcții (față de 207), 412 din HoReCa (față de 160) și 583 din „alte servicii” (reparații, înfrumusețare, servicii personale). IT-ul scade de la 341 la 72 de firme.

Pe scurt: lista 2017 seamănă cu un director de firme urbane de servicii și tehnologie, iar lista 2018 cu unul de meseriași, constructori și localuri din orașe medii. Filtrele pe domeniu te ajută să separi cele două: de exemplu, firmele de construcții din Start-Up Nation 2018.

Start-Up Nation printre celelalte granturi pentru firme

Ca volum, Start-Up Nation se compară direct cu schemele de granturi din pandemie. În categoria granturilor IMM și a programelor naționale, cele două ediții (2,69 mld. lei) se situează sub granturile pentru capital de lucru din pandemie, Măsura 2 (3,77 mld. lei pentru 13.799 de firme), și peste schema HoReCa din 2021 (2,12 mld. lei pentru 8.007 firme).

Diferența de fond este destinația banilor. Granturile din pandemie au acoperit cheltuieli curente sau pierderi ale unor firme deja existente. Start-Up Nation a finanțat înființarea și dotarea unor firme noi, deci investiții în active: echipamente, utilaje, dotări, software. De aceea, lista Start-Up Nation descrie firme construite de la zero cu bani publici, iar lista granturilor din pandemie descrie firme care au trecut printr-o criză.

Merită observat și cât de concentrată regional a fost ediția 2018 în Nord-Vest: doar Bihor (374), Bistrița-Năsăud (364), Sălaj (267), Maramureș (259) și Cluj (138) însumează peste 1.400 de beneficiari, adică aproximativ unul din cinci beneficiari ai ediției. Pentru un distribuitor regional, asta înseamnă un bazin compact de firme mici, cu profil asemănător, la distanțe mici una de alta.

De ce contează azi o firmă Start-Up Nation

Pentru un furnizor B2B, beneficiarii Start-Up Nation 2017 și 2018 sunt un segment cu trăsături clare:

• Au trecut de pragul critic. Firmele care încă funcționează după 6–8 ani au clienți, angajați și un model de afaceri care merge.
• Au active care îmbătrânesc. Echipamentele, IT-ul și, uneori, autovehiculele cumpărate în 2018–2019 ajung la capătul ciclului de viață sau au nevoie de întreținere și modernizare.
• Știu ce înseamnă un proiect cu finanțare. Au trecut prin cereri de plată, achiziții și obligații de menținere, deci sunt candidați naturali pentru alte ediții sau programe similare și pentru serviciile de consultanță asociate.
• Sunt firme mici, cu decizie rapidă. De obicei decide administratorul, fără comisii de achiziții.

Nu toate firmele mai sunt active. Unele și-au încetat activitatea, altele și-au schimbat domeniul sau sediul. Înainte de orice campanie, verifică starea fiecărei firme; ghidul despre cum verifici dacă o firmă a primit fonduri europene arată ce surse publice poți consulta.

Cum folosești lista Start-Up Nation

1. Alege ediția potrivită pentru zona ta: 2017 pentru marile orașe, 2018 pentru județele din sud-vest și nord-vest (de exemplu beneficiarii Start-Up Nation 2018 din Dolj).
2. Filtrează după domeniul clienților tăi: producție, construcții, HoReCa, sănătate, IT.
3. Folosește opțiunea „oricând”, pentru că toate proiectele sunt încheiate și nu apar „în implementare”.
4. Verifică dacă firmele au primit între timp și alte finanțări, de exemplu granturile din pandemie; ghidul despre granturile IMM Măsura 1, Măsura 2 și HoReCa explică acele scheme.
5. Adaptează mesajul: nu vorbi cu ei ca unui start-up, ci ca unei firme mici care vrea să-și înlocuiască sau să-și extindă echipamentele.

Idei de abordare comercială găsești în ghidul despre cum vinzi firmelor cu fonduri europene. Toate aceste liste fac parte din categoria granturi IMM și programe naționale.

Vezi beneficiarii Start-Up Nation 2017