După București, Cluj este județul care a atras cea mai mare finanțare publică: 27,89 mld. lei la 7.494 de beneficiari, conform datelor publice prelucrate de beneficiari.ro, la 26 septembrie 2026. Urmează Constanța (26,53 mld. lei), Dolj (21,32 mld. lei), Timiș (20,55 mld. lei) și Iași (20,14 mld. lei). La capătul clasamentului sunt Covasna (4,06 mld. lei), Sălaj (4,62 mld. lei) și Ialomița (4,73 mld. lei).
Clasamentul de mai jos include toate finanțările publice nerambursabile (fonduri europene, PNRR, agricultură, granturi naționale și ajutoare de stat), în lei, pentru toți anii, și separat partea din fondurile europene. Județul este locul proiectului sau, când acesta lipsește, sediul beneficiarului. Un beneficiar se numără o singură dată în fiecare județ în care are proiecte.
Clasamentul complet al județelor
| Județ | Beneficiari | Firme | Finanțare totală (mld. lei) | din care fonduri europene (mld. lei) | Firme în implementare |
|---|---|---|---|---|---|
| 1. București | 13.197 | 11.100 | 249,86 | 143,24 | 224 |
| 2. Cluj | 7.494 | 6.700 | 27,89 | 15,57 | 200 |
| 3. Constanța | 4.446 | 3.772 | 26,53 | 15,02 | 88 |
| 4. Dolj | 4.097 | 3.383 | 21,32 | 11,36 | 349 |
| 5. Timiș | 5.104 | 4.329 | 20,55 | 9,40 | 154 |
| 6. Iași | 4.133 | 3.387 | 20,14 | 11,13 | 111 |
| 7. Bihor | 4.772 | 3.796 | 19,83 | 9,76 | 185 |
| 8. Prahova | 3.303 | 2.849 | 19,27 | 13,21 | 234 |
| 9. Ilfov | 3.282 | 3.006 | 17,17 | 9,67 | 95 |
| 10. Hunedoara | 1.931 | 1.526 | 16,56 | 8,70 | 147 |
| 11. Galați | 2.391 | 1.941 | 15,40 | 8,10 | 103 |
| 12. Mureș | 3.145 | 2.545 | 13,42 | 5,55 | 221 |
| 13. Suceava | 2.786 | 2.247 | 12,75 | 5,83 | 118 |
| 14. Bacău | 2.317 | 1.882 | 12,42 | 7,51 | 73 |
| 15. Sibiu | 2.454 | 2.047 | 12,30 | 6,24 | 105 |
| 16. Maramureș | 2.645 | 2.155 | 11,85 | 6,81 | 86 |
| 17. Dâmbovița | 2.239 | 1.815 | 11,73 | 7,56 | 150 |
| 18. Brașov | 3.818 | 3.327 | 11,71 | 5,78 | 213 |
| 19. Argeș | 3.459 | 2.980 | 11,55 | 5,76 | 218 |
| 20. Gorj | 1.470 | 1.160 | 11,04 | 5,49 | 219 |
| 21. Tulcea | 2.005 | 1.642 | 11,01 | 6,35 | 27 |
| 22. Alba | 2.177 | 1.745 | 10,65 | 6,18 | 130 |
| 23. Olt | 2.118 | 1.653 | 10,61 | 3,80 | 95 |
| 24. Vâlcea | 1.726 | 1.331 | 10,00 | 6,20 | 126 |
| 25. Arad | 2.882 | 2.344 | 9,54 | 3,46 | 71 |
| 26. Bistrița-Năsăud | 1.856 | 1.547 | 9,04 | 4,60 | 61 |
| 27. Satu Mare | 2.249 | 1.800 | 8,95 | 3,77 | 62 |
| 28. Călărași | 1.476 | 1.165 | 8,54 | 4,24 | 61 |
| 29. Buzău | 2.142 | 1.692 | 8,53 | 4,03 | 42 |
| 30. Neamț | 1.807 | 1.374 | 8,52 | 5,13 | 70 |
| 31. Caraș-Severin | 1.134 | 727 | 8,02 | 5,12 | 91 |
| 32. Brăila | 1.572 | 1.230 | 7,38 | 3,87 | 29 |
| 33. Vaslui | 1.445 | 1.032 | 7,14 | 4,22 | 49 |
| 34. Teleorman | 1.770 | 1.399 | 6,99 | 3,61 | 66 |
| 35. Vrancea | 1.677 | 1.325 | 6,78 | 3,66 | 63 |
| 36. Botoșani | 1.536 | 1.138 | 6,71 | 3,20 | 44 |
| 37. Harghita | 1.941 | 1.330 | 6,56 | 3,22 | 117 |
| 38. Giurgiu | 1.360 | 1.116 | 5,98 | 3,28 | 76 |
| 39. Mehedinți | 1.090 | 756 | 4,90 | 2,84 | 39 |
| 40. Ialomița | 1.137 | 923 | 4,73 | 1,89 | 47 |
| 41. Sălaj | 1.816 | 1.335 | 4,62 | 1,84 | 35 |
| 42. Covasna | 1.022 | 668 | 4,06 | 1,82 | 53 |
De ce București iese din scară
București are 249,86 mld. lei, de nouă ori mai mult decât Cluj. Cifra nu înseamnă că firmele și oamenii din Capitală au primit de nouă ori mai mulți bani. Acolo sunt înregistrate proiectele naționale ale instituțiilor centrale și ale companiilor de stat cu sediul în București: infrastructură de transport, sănătate, digitalizarea administrației, programe de educație la nivel național. Doar din fondurile europene, București are 143,24 mld. lei, iar din PNRR 65,39 mld. lei.
Partea firmelor private arată realitatea economică: 24,14 mld. lei, adică sub 10% din totalul Capitalei. Și aceasta rămâne cea mai mare din țară, dar diferența față de restul e mult mai mică. De aceea, pentru comparații între județe, folosește partea firmelor sau numărul de firme, nu totalul.
Clasamentul după banii ajunși la firme
Dacă păstrezi doar finanțarea primită de firmele private, ordinea se schimbă:
| Loc | Județ | Finanțare la firme private |
|---|---|---|
| 1 | București | 24,14 mld. lei |
| 2 | Cluj | 8,71 mld. lei |
| 3 | Dolj | 8,10 mld. lei |
| 4 | Constanța | 7,84 mld. lei |
| 5 | Timiș | 7,51 mld. lei |
| 6 | Bihor | 6,88 mld. lei |
| 7 | Prahova | 6,73 mld. lei |
| 8 | Iași | 6,71 mld. lei |
| 9 | Ilfov | 6,35 mld. lei |
| 10 | Mureș | 6,10 mld. lei |
Două cazuri ies în evidență. Olt are 5,40 mld. lei la firme, peste jumătate din totalul județului, cu o pondere mare a ajutoarelor de stat (3,49 mld. lei). Hunedoara este pe locul 10 la total (16,56 mld. lei), dar are doar 2,72 mld. lei la firme: acolo cântăresc mult proiectele publice și companiile mari.
Ce tip de finanțare domină în fiecare județ
În aproape toate județele, fondurile europene sunt cea mai mare sursă de bani, dar a doua sursă diferă și spune multe despre economia locală:
- Agricultura are cele mai mari sume în județele cu suprafețe agricole mari. Timiș are cea mai mare finanțare agricolă din țară (3,04 mld. lei la 1.469 de firme), urmat de Bihor (2,63 mld. lei), Constanța (2,32 mld. lei), Dolj (2,20 mld. lei) și Tulcea (2,08 mld. lei). În Brăila, agricultura aduce 1,99 mld. lei din 7,38 mld. lei.
- Ajutoarele de stat sunt a doua sursă în județele cu multe firme mari sau cu multe credite garantate: Ilfov (5,14 mld. lei), Constanța și Hunedoara (câte 4,85 mld. lei), Cluj (4,56 mld. lei).
- Granturile naționale ies în evidență în Gorj, cu 3,26 mld. lei, peste PNRR și ajutoarele de stat din județ, în mare parte prin Fondul pentru Modernizare.
- PNRR e a doua sursă în câteva județe, precum Mureș (2,28 mld. lei) sau Botoșani (1,30 mld. lei).
Unde sunt acum firmele cu proiecte active
Pentru prospectare, contează firmele care încă cheltuie bani. Aici clasamentul e cu totul altul:
- Dolj conduce cu 349 de firme cu proiecte în implementare, aproape toate pe fonduri europene (310).
- Prahova are 234, Mureș 221, Gorj 219, Argeș 218 și Brașov 213.
- Gorj e cel mai intens: 219 din 1.160 de firme finanțate au acum un proiect activ, aproape una din cinci.
- Împreună cu București (224), Cluj (200) și Bihor (185), acestea sunt singurele județe cu peste 180 de firme active.
- Tulcea are doar 27 de firme cu proiecte active, deși a primit 11,01 mld. lei, iar Constanța 88, la 26,53 mld. lei.
Pe recență, cele mai multe firme cu contract în ultimele 12 luni sunt în București (194), Cluj (115), Dolj (100), Iași (95) și Brașov (93). Explicațiile despre acest segment sunt în ghidul despre firmele cu proiecte în implementare.
Regiunile de dezvoltare comparate
| Regiune | Firme | Finanțare totală | din care firme | Firme în implementare |
|---|---|---|---|---|
| București-Ilfov | 14.106 | 267,03 mld. lei | 30,49 mld. lei | 319 |
| Nord-Vest | 17.333 | 82,19 mld. lei | 27,33 mld. lei | 629 |
| Sud-Est | 11.602 | 75,63 mld. lei | 24,90 mld. lei | 352 |
| Sud-Muntenia | 12.247 | 68,79 mld. lei | 25,56 mld. lei | 852 |
| Nord-Est | 11.060 | 67,68 mld. lei | 20,52 mld. lei | 465 |
| Centru | 11.662 | 58,70 mld. lei | 22,24 mld. lei | 839 |
| Sud-Vest Oltenia | 8.283 | 57,87 mld. lei | 21,81 mld. lei | 828 |
| Vest | 8.926 | 54,67 mld. lei | 15,79 mld. lei | 463 |
Nord-Vest are cele mai multe firme finanțate (17.333), iar Sud-Muntenia, Centru și Sud-Vest Oltenia au peste 800 de firme cu proiecte active fiecare, mult peste București-Ilfov. Pentru fiecare regiune există un program regional 2021-2027; comparația lor e în ghidul beneficiari fonduri europene 2021-2027.
Cum folosești clasamentul
- Deschide pagina județului tău, de exemplu Iași, Timiș sau Constanța, pentru defalcarea pe tipuri de finanțare și domenii.
- Pentru doar fondurile europene dintr-un județ, folosește pagina de tip, de exemplu fondurile europene din Cluj.
- Pentru o listă de firme, combină județul cu recența în căutare, de exemplu firmele din Dolj cu proiecte în implementare.
- Compară județele după numărul de firme și firmele active, nu doar după totalul în lei.
Întrebări frecvente
Care județ a primit cele mai multe fonduri europene?
București conduce detașat, cu 249,86 mld. lei finanțare publică totală și 143,24 mld. lei doar din fonduri europene, pentru că acolo sunt înregistrate multe proiecte naționale. Dintre celelalte județe, Cluj este primul, cu 27,89 mld. lei, urmat de Constanța, Dolj, Timiș și Iași, conform datelor la 26 septembrie 2026.
Care județ a primit cele mai puține fonduri europene?
Covasna are cea mai mică finanțare publică totală, 4,06 mld. lei, urmată de Sălaj, cu 4,62 mld. lei, și Ialomița, cu 4,73 mld. lei. Doar pe fonduri europene, cele mai mici sume sunt tot în Covasna, Sălaj și Ialomița, fiecare cu mai puțin de 1,9 mld. lei.
De ce București are atât de multe fonduri europene?
Pentru că în București sunt înregistrate proiectele naționale ale instituțiilor centrale și ale companiilor de stat cu sediul acolo, de la infrastructură la sănătate și educație. Firmele private din Capitală au primit 24,14 mld. lei, sub 10% din totalul județului, dar tot cea mai mare sumă din țară.
În ce județ sunt cele mai multe firme cu proiecte finanțate în derulare?
Dolj, cu 349 de firme private cu proiecte în implementare, urmat de Prahova (234), Mureș (221), Gorj (219), Argeș (218) și Brașov (213). Raportat la numărul de firme finanțate, Gorj este cel mai intens, cu aproape una din cinci firme având acum un proiect activ.
Cum văd fondurile europene dintr-un anumit județ?
Pe beneficiari.ro, fiecare județ are o pagină cu totalurile pe tipuri de finanțare, domenii și recență, plus o pagină separată pentru fondurile europene. Din căutare poți filtra firmele după județ, tip de finanțare și stadiu, de exemplu doar cele cu proiecte în implementare sau contractate în ultimele 12 luni.
Despre date și metodă
Cifrele din acest ghid sunt agregate din date publice oficiale despre proiectele și plățile finanțate din bani publici, prelucrate de beneficiari.ro: dublurile și contractele reziliate sunt eliminate, sumele în euro sunt convertite în lei la cursul BCE din data contractului, iar fiecare beneficiar este legat de firma lui din registrul comerțului după CUI. „Finanțare publică” înseamnă partea nerambursabilă (UE + buget național). Cifrele sunt un instantaneu la data actualizării; paginile de date se actualizează zilnic. Ghidul are scop informativ și nu constituie consultanță juridică sau financiară.
Pagini publice: doar cifre agregate, fără nume. Surse și licențe