Întreprinderile sociale sunt organizații care desfășoară activități economice, dar cu un scop social declarat: integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile, servicii pentru comunitate, reinvestirea profitului în misiunea socială. În România, registrul oficial numără 9.113 întreprinderi sociale atestate. Dintre acestea, doar 156 apar ca firme beneficiare de finanțare publică în datele noastre, conform datelor publice prelucrate de beneficiari.ro, la 26 septembrie 2026.
Dacă adăugăm și organizațiile neguvernamentale care au derulat proiecte de economie socială, ajungem la 313 beneficiari, cu 2.037 de proiecte și 16,85 mld. lei finanțare publică, din care 2,46 mld. lei au mers la firme. Diferența dintre numărul de entități atestate și cel al celor finanțate arată două lucruri: multe întreprinderi sociale funcționează fără sprijin public direct, iar finanțarea s-a concentrat pe un număr mic de organizații care au implementat proiecte mari, adesea în parteneriat.
Ce este o întreprindere socială și cum obține atestatul
Cadrul legal este Legea 219/2015 privind economia socială. Legea definește economia socială ca ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, care urmăresc interesul general, interesele unei colectivități sau interese personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor din grupuri vulnerabile și prin producerea de bunuri și servicii.
Statutul de întreprindere socială nu vine automat odată cu înființarea. Organizația trebuie să solicite și să obțină un atestat de întreprindere socială, care confirmă că respectă principiile economiei sociale: prioritatea scopului social față de profit, alocarea unei părți din profit scopului social, conducere democratică și transparentă. Pot fi atestate forme juridice diferite: societăți comerciale, asociații și fundații, cooperative, case de ajutor reciproc.
Există și o categorie specială, întreprinderea socială de inserție, care primește o marcă socială suplimentară atunci când o parte importantă din personal provine din grupuri vulnerabile și activitatea urmărește integrarea lor profesională. Condițiile concrete pentru atestat și pentru marca socială sunt stabilite de lege și de normele de aplicare.
Cifrele-cheie ale economiei sociale finanțate
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Întreprinderi sociale atestate (registrul oficial) | 9.113 |
| Întreprinderi sociale atestate care apar ca beneficiari | 156 |
| Beneficiari cu proiecte de economie socială (firme și organizații) | 313 |
| Proiecte | 2.037 |
| Finanțare publică totală | 16,85 mld. lei |
| din care la firme | 2,46 mld. lei |
| Firme cu proiecte în implementare acum | 53 |
Finanțarea publică înseamnă aici banii nerambursabili din fonduri europene și bugetul național, în lei. Suma totală este mare pentru că include proiecte ale organizațiilor care implementează programe sociale de amploare, cu mulți parteneri și grupuri țintă numeroase. Partea care revine direct firmelor, de 2,46 mld. lei, este mai aproape de ce înseamnă economia socială în sens antreprenorial.
Ce programe au finanțat întreprinderile sociale
Principala sursă de bani pentru economia socială este Fondul Social European, iar în perioada 2021-2027, FSE+. Pe tipuri de finanțare, fondurile europene domină clar: 214 beneficiari și 15,80 mld. lei. Urmează PNRR (43 de beneficiari, 646,0 mil. lei), fondurile directe ale Uniunii (47 de beneficiari, 249,3 mil. lei), ajutoarele de stat (50 de beneficiari, 64,9 mil. lei), agricultura (33 de beneficiari, 58,2 mil. lei) și granturile naționale pentru IMM-uri (21 de beneficiari, 18,7 mil. lei).
| Program | Beneficiari | Firme | Finanțare publică |
|---|---|---|---|
| Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 | 88 | 19 | 5,29 mld. lei |
| Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 | 146 | 37 | 4,30 mld. lei |
| Programul Educație și Ocupare 2021-2027 | 126 | 31 | 4,06 mld. lei |
| PNRR | 43 | 15 | 646,0 mil. lei |
| Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 | 6 | 1 | 444,2 mil. lei |
| Programul Operațional Regional 2014-2020 | 22 | 18 | 278,6 mil. lei |
| Programul Tranziție Justă 2021-2027 | 5 | 2 | 137,9 mil. lei |
Se observă o trecere de ștafetă: în perioada 2014-2020, Programul Operațional Capital Uman a fost motorul economiei sociale, cu cei mai mulți beneficiari. În 2021-2027, rolul a fost preluat de Programul Incluziune și Demnitate Socială și de Programul Educație și Ocupare, care au deja proiecte cu o valoare comparabilă.
Măsurile concrete: pentru ce s-au dat banii
Cele mai finanțate măsuri arată bine ce înseamnă „economie socială” în practică:
- Sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul persoanelor aparținând grupului țintă (FSE+): 78 de beneficiari, 1,73 mld. lei. Proiecte prin care persoane din grupuri vulnerabile sunt formate și sprijinite să înființeze afaceri, inclusiv întreprinderi sociale.
- Economie socială în mediul rural (FSE+): 76 de beneficiari, 1,50 mld. lei. Înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale în comunitățile rurale, unde alternativele de ocupare sunt puține.
- Programul „Ține pasul” (FSE+): 49 de beneficiari, 498,7 mil. lei.
- Programul „Competențe digitale pentru piața muncii” (FSE+): 25 de beneficiari, 218,2 mil. lei.
- Pachete integrate de formare și ocupare pentru tineri, inclusiv tineri NEET (FSE+): 24 de beneficiari, 218,1 mil. lei.
Tiparul e clar: banii merg în primul rând către formare, ocupare și crearea de locuri de muncă pentru persoane dezavantajate, nu către investiții în echipamente. Asta face ca întreprinderile sociale finanțate să fie, adesea, și furnizori de servicii de formare sau organizatori de programe pentru comunitate.
Evoluția pe ani și proiectele active
Finanțările pentru economie socială au avut două valuri. Primul, în 2018–2019, corespunde apelurilor din perioada 2014-2020: 87 de beneficiari și 1,30 mld. lei în 2018, 83 de beneficiari și 1,20 mld. lei în 2019. Al doilea val a început în 2024, odată cu contractările din noile programe: 173 de beneficiari și 5,10 mld. lei în 2024, apoi 83 de beneficiari și 4,80 mld. lei în 2025. În 2026, până în septembrie, s-au adăugat 48 de beneficiari cu 1,49 mld. lei.
În prezent, 53 de firme din economia socială au proiecte în implementare, iar 17 firme au semnat contracte în ultimele 12 luni, cu o finanțare de 1,82 mld. lei. Pentru că proiectele FSE+ se derulează pe mai mulți ani, aceste firme sunt, de regulă, în plină activitate: angajează, organizează cursuri, achiziționează servicii și echipamente. Lista lor, cu filtre, este disponibilă în căutarea întreprinderilor sociale cu proiecte în implementare.
Pe județe: unde sunt atestate și unde sunt finanțate
Harta întreprinderilor sociale atestate nu coincide cu harta finanțărilor. Județele cu cele mai multe întreprinderi sociale în registrul oficial sunt:
| Județ | Întreprinderi sociale atestate |
|---|---|
| Alba | 1.133 |
| Dolj | 586 |
| Maramureș | 504 |
| Cluj | 441 |
| Iași | 437 |
| Brașov | 417 |
| Sibiu | 402 |
| Argeș | 315 |
| Constanța | 266 |
| Dâmbovița | 265 |
Alba iese în evidență cu peste o mie de întreprinderi sociale atestate, aproape dublu față de următorul județ. Alba este și unul dintre puținele județe unde atestatele se traduc în finanțare: 46 de beneficiari, dintre care 29 de firme, cu 1,06 mld. lei. Vezi întreprinderile sociale finanțate din Alba.
După valoarea finanțării, pe primul loc este București, cu 49 de beneficiari și 7,95 mld. lei, pentru că aici sunt înregistrate multe organizații care implementează proiecte la scară națională. Urmează Dolj (20 de beneficiari, 1,39 mld. lei), Alba, Maramureș (564,2 mil. lei), Timiș (518,7 mil. lei), Gorj (517,8 mil. lei) și Iași (500,6 mil. lei). Cluj are 26 de beneficiari, dintre care 15 firme, dar o valoare mai mică, de 428,5 mil. lei.
Ce fel de firme sunt întreprinderile sociale finanțate
După activitatea principală, cele mai multe firme sociale finanțate sunt în industria prelucrătoare (39 de firme, 80,3 mil. lei), cu proiecte mai mici, de regulă orientate spre producție și crearea de locuri de muncă. Ca valoare însă, pe primul loc sunt serviciile profesionale, științifice și tehnice (26 de firme, 1,30 mld. lei), urmate de învățământ (15 firme, 330,7 mil. lei) și servicii administrative și suport (11 firme, 212,8 mil. lei). Sunt firmele care implementează proiecte de formare, consiliere și ocupare, de multe ori ca parteneri ai unor organizații mai mari.
Cum folosești lista întreprinderilor sociale finanțate
- Pentru furnizori și parteneri: întreprinderile sociale cu proiecte active cumpără servicii de formare, echipamente pentru ateliere, software, servicii de contabilitate și audit pentru proiect. Pagina întreprinderi sociale oferă imaginea de ansamblu, iar căutarea permite filtrarea pe județ și perioadă.
- Pentru achiziții responsabile: firmele și instituțiile care vor să cumpere de la întreprinderi sociale pot identifica organizații atestate care au deja experiență în proiecte.
- Pentru cine pregătește un proiect: o întreprindere socială finanțată anterior este un partener cu experiență pentru apelurile FSE+ care cer parteneriate.
- Pentru verificare: înainte de a încheia un parteneriat, merită verificat istoricul de finanțare al organizației. Ghidul despre cum verifici dacă o firmă a primit fonduri europene explică pașii.
Dacă vrei să înțelegi mai larg cine poate fi beneficiar și cum se numără finanțarea, vezi ghidul ce este un beneficiar de fonduri europene.
Întrebări frecvente
Ce este o întreprindere socială?
O întreprindere socială este o organizație care desfășoară activități economice cu un scop social: integrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii, servicii pentru comunitate, reinvestirea profitului în misiunea socială. Statutul se obține printr-un atestat, conform Legii 219/2015 privind economia socială. Pot fi atestate societăți comerciale, asociații, fundații sau cooperative care respectă principiile legii.
Câte întreprinderi sociale există în România?
Registrul oficial numără 9.113 întreprinderi sociale atestate. Cele mai multe sunt în Alba (1.133), Dolj (586), Maramureș (504), Cluj (441) și Iași (437). Dintre toate acestea, doar 156 apar ca firme beneficiare de finanțare publică, conform datelor publice prelucrate de beneficiari.ro la 26 septembrie 2026.
Ce finanțări europene există pentru economia socială?
Principala sursă este Fondul Social European Plus (FSE+), prin Programul Incluziune și Demnitate Socială și Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Măsurile au inclus sprijin pentru antreprenoriat în rândul grupurilor vulnerabile și economie socială în mediul rural. Condițiile au variat de la un apel la altul, așa că verifică ghidul solicitantului al fiecărui apel.
Ce este o întreprindere socială de inserție?
Întreprinderea socială de inserție este o întreprindere socială atestată care primește, suplimentar, o marcă socială, pentru că are ca obiectiv principal integrarea profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, care formează o parte importantă din personalul ei. Condițiile exacte sunt stabilite de Legea 219/2015 și de normele de aplicare.
Cum găsesc întreprinderile sociale cu proiecte în implementare?
Pe beneficiari.ro, filtrul pentru întreprinderi sociale arată organizațiile atestate care au primit finanțare publică. Implicit sunt afișate cele cu proiecte în implementare, în prezent 53 de firme. Poți restrânge lista după județ, program sau perioadă și poți vedea pentru fiecare programul și valoarea finanțării.
Despre date și metodă
Cifrele din acest ghid sunt agregate din date publice oficiale despre proiectele și plățile finanțate din bani publici, prelucrate de beneficiari.ro: dublurile și contractele reziliate sunt eliminate, sumele în euro sunt convertite în lei la cursul BCE din data contractului, iar fiecare beneficiar este legat de firma lui din registrul comerțului după CUI. „Finanțare publică” înseamnă partea nerambursabilă (UE + buget național). Cifrele sunt un instantaneu la data actualizării; paginile de date se actualizează zilnic. Ghidul are scop informativ și nu constituie consultanță juridică sau financiară.
Pagini publice: doar cifre agregate, fără nume. Surse și licențe